UN SOL POEMA

*
Tots els poemes del món
són un sol poema,
el de les meditacions de l’home
sobre la seua condició humana:
revolta, decepcions,
il·lusions i desil·lusions,
sofrença real o imaginada
però que pareix tan forta,
tractant d’eixir del punt mort de la feblesa,
ajornaments, esperes, dolor,
però també experiències intenses fins a l’èxtasi,
penetrant en la zona subtil de la seua essència,
l’esperança de humanitzar l’Univers
de nosaltres.
Un cant, semblant a un riu,
d’aigua viva, dadora de vida,
que torna de l’amor rebut com un regal,
amor, però, que el podem donar
a aquells que al seu cor el poden albergar…


Poema d'Elena Liliana Popescu traduït al català per Pere Bessó


*****

UN SINGUR POEM

Toate poemele lumii,
sunt un singur poem,
al meditaţiilor omului
asupra condiţiei sale umane:
revoltă, decepţii,
amăgiri şi dezamăgiri,
suferinţe reale sau imaginate
dar care par la fel de puternice,
încercări de a ieşi din impasul neputinţei,
amânări, aşteptări, dureri,
dar şi trăiri intense până la extaz,
pătrunderi în zonele subtile ale esenţelor,
speranţe de umanizare a Universului
din noi.
Un cânt, asemenea unui fluviu,
de apă vie, dătătoare de viaţă,
ce întoarce din iubirea primită în dar,
iubirea pe care o putem dărui,
celor ce-n inima lor o pot găzdui…


Elena Liliana Popescu