DONA DE MAR

*
Sola
a la nit de conquilles
dona de mar
abasta amb armes-espumoses
la costa i la platja
De dia, s'alça
enmig del mar
i respira el sol
i el vent desfrunzit
Més tard es confon en l'abís
i sembra el mar
de peixos
i de vaixells
perduts.


Poema d'Ioana Trica traduït al català per Pere Bessó


*****

FEMEIA MĂRII

Singură
prin noaptea de scoici
femeia mării
cuprinde cu braţele-nspumate
ţărmul şi plaja
Ziua, se-nalţă -n
mijlocul mării
şi respiră soarele
şi vântul desfrunzit
Apoi se cufundă-n abis
şi-nsămânţează marea
cu peşti
şi cu corăbii
pierdute.


Ioana Trica