diumenge, 24 de juliol de 2011

ECO

*
M’he rist fins a l’estiu
fins a la muntanya
fins a la llum
M’he rist
fins que quedà la foscor
He cantat
amb l’ocell lyra penjat al muscle
fins que el cel enfosquí
i el mar
es quedà fred.
Llavors m’he callat
Ja no m’he rist més
Ja no he cantat més.


Poema d'Ioana Trica traduït al català per Pere Bessó


*****

ECOU

Am râs până la vară
până la munte
până la lumină
Am râs
până s-a lăsat întunericul
Am cântat
cu pasărea lyră agăţată pe umăr
până s-a întunecat cerul
şi marea
Până s-a lăsat frigul.
Atunci am tăcut
N-am mai râs
n-am mai cântat.


Ioana Trica

Cap comentari: