*
Me n’he tornat a casa per un camí rural
i he estat de xarreta amb el bosc
m’ha dit que el cucut canta cada estiu
des que jo em torní boig
He retallat la sendera pels grans de rosada
i m’han aclaparat evocacions i records
els raigs de sol han despartit el bosc en dos
i m’he dit llavors: tot hi és com abans!
He passat en silenci sota els pomers en flor
que m’han nevat la senda en senyal de benvinguda
tot el dia com si hi hagués una pregunta:
ha vingut a casa l’ànima pròdiga?
Poema de Titina Nica Ţene traduït al català per Pere Bessó
*****
Suflet rătăcit
M-am întors acasă pe un drum de ţară
şi-am stat de vorbă cu pădurea
mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară
de când eu am plecat aiurea
Am croit cărare prin boabe de rouă
şi m-au copleşit aducerile-aminte
razele de soare au spart pădurea în două
şi mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte!
Am trecut tăcută pe sub merii-n floare
ce mi-au nins cărarea semn de bun venit
ziua-ntreagă, parcă, era o-ntrebare:
ai venit acasă suflet rătăcit?
Titina Nica Ţene.
Subscriure's a:
Comentaris del missatge (Atom)
Cap comentari:
Publica un comentari a l'entrada