PREFACI

*
com m’hagués plagut a trenc d’alba
ruixar-me les galtes amb aigua de la deu
conservada en l'ampolla que un dia fou dels avis

de bon matí l’aigua corre amb so monòton
em done rimmel als ulls davant de l’espill

s’acreix i després s’escorre
d’entre els dits l’arc del cel esfèric

no tot mor els colors se’n van
al meus cabells obscurs i el pensament
torna a la infantesa
de la casa dels avis han romàs
les velles fotografies

no vull saber d’aquests matins
després de la partida dels avis quan mire
més a fons en l’espill veig la cara
de l’home anat a pintar esglésies

primer capítol

el cruixit aspre de la motxilla
alçada als muscles
un tren, un somni Rubliov, un nen

en un baf de l’altre món
te m’imagine


Poema de Violeta Savu traduït al català per Pere Bessó


*****

Prefaţă

cât mi-ar fi plăcut în zori de zi
să-mi stropesc obrajii cu apă de izvor
ţinută în clondirul ce-a fost odată al bunicii

dimineaţa apa curge cu sunet monoton
îmi rimelez ochii în faţa oglinzii

se-nmulţesc şi-apoi se scurg
de pe degete curcubeiele sferice

nu toate mor culorile se duc
în părul meu întunecat şi gândul
se-ntoarce la copilărie
din casa bătrânilor au mai rămas
fotografiile vechi

nu vreau să ştiu de ce dimineţile
după depărtarea bunicii dacă privesc
mai adânc în oglindă văd chipul
bărbatului plecat să picteze biserici

primul capitol

foşnetul aspru al rucsacului
ridicat pe umeri
un tren, un vis Rubliov, un copil

într-un abur de cealaltă lume
mi te închipui


Violeta Savu