CALLA CALLA CALLA

*
Milers de diables
Et penetren les orelles i hi calfen les orgies enceses de la ment
En parelles
Penetren les orelles
Als boscos tremola la fulla, en tu, on floreixen els sons
Sent sent
el tremolar de les fulles
Encara és el silenci al barri, sota tot altre desig ardent
I quan ells ens passen ens amera el perfum de les flors
Follia Follia
Les flors ens ultrapassen
i si en prens un pètal viatjaràs lluny, tan lluny, que cridaràs
Fins ací!
Lluerna lluerna
Així se’t llançarà al país del vi, en el barril abundós, ens banyarem a l’ombra del cel.
Ambdós al barril
prendrem l’empelt
Farem florir les fruites i ens courem
compartint-nos l’un a l’altre,
amb alegria als cors
Els ocells han començat a xiuxiuejar
Jo habite el mal
(com ja es digué)
A la ciutat, a prop de la parada del tramvia
fes-me
Un senyal, quan m’avances
per a sempre
Calla calla calla
Milers de diables


Poema d'Iulia Militaru traduït al català per Pere Bessó


*****

TACI TACI TACI

Mii de draci
Îţi pătrund în urechi şi încing acolo chefurile aprinse ale minţii
Perechi Perechi
Pătrund în urechi
Pădurile îşi tremură frunza, în tine, unde înfloresc sunetele
Auza Auza
Tremură frunza
E încă linişte-n preajmă, sub fiecare mocnesc alte dorinţi
Şi când ele ne străbat suntem inundaţi de parfumul florilor
Turbat Turbat
Flori ne străbat
Dacă prinzi o petală vei călători departe, atât de departe, încât o să strigi
Până aici!
Licurici păcurici
Aşa vei fi aruncat în ţara vinului, în butoiul îmbelşugat, scălda-ne-vom la umbra cerului.
Amândoi în butoi
Vom prinde altoi
Înflorim facem fructe şi ne coacem împărtăşiţi unul din celălalt, cu bucurie în inimi
Păsările au şi început să murmure
Eu locuiesc diavolesc
(aşa mi s-a zis)
În oraş, lângă staţia de tramvai
Să îmi dai
Un semn, când mai treci
peste veci
Taci Taci Taci
Mii de draci


Iulia Militaru