*
Un tinter ha esquerdat el paviment ixint negre a la superfície,
tres plomes hi estan embussades,
més altes que qualsevol passant
La llum del dia pareix ferma
recollint la pols de la ciutat,
a la nit es desperta el vent
Polides d’or
les plomes comencen a rodar
una mica inclinades
refulgents per a la gent que es disposa a dormir
qui triarà amb qui escriure a la voravia:
pense en la meua vida al davant seu la nit pregona
Un tinter enmig de la plaça
s’ompli de foscor
Poema d'Irina Nechit traduït al català per Pere Bessó
*****
CĂLIMARA
Călimara a spart pavajul ieşind neagră la suprafaţă,
trei pene stau înfipte în ea,
mai înalte decât orice trecător
La lumina zilei par neclintite
adunând praful oraşului,
noaptea le trezeşte vântul
Poleite cu aur
penele încep să se rotească
puţin înclinate
strălucind pentru oamenii care se pregătesc de somn
Cine le va ridica cine va scrie pe caldarâm:
mă gândesc la viaţa mea înainte-i noapte adâncă
Călimara din mijlocul pieţei
se umple de întuneric
Irina Nechit
dijous, 22 de setembre de 2011
Subscriure's a:
Comentaris del missatge (Atom)
Cap comentari:
Publica un comentari a l'entrada