AGENOLLAMENT

*
Res no ens esglaia tant com la mort,
aquella criatura que no veiem ni oïm,
però la sentim amb els seus peus suaus,
desapareixent al capdavall amb els darrers xiuxiueigs
i coagulant la sang perquè ens agenollem.


Poema d'Andrei Langa traduït al català per Pere Bessó


*****

ÎNGENUNCHERE

Nimic nu ne sperie mai mult decât moartea,
acea creatură ce nu se vede și nu se aude,
dar o simțim când ne înmoaie picioarele,
dispărând odată cu ultimile șoapte
și coagulând sângele pentru ca să îngenunchem.


Andrei Langa


*****

EL ARRODILLAMIENTO

Nada nos asusta más que la muerte,
aquella criatura que no vemos ni oímos,
pero la sentimos cuando nos afecta a los pies,
desapareciendo junto con los últimos susurros
y coagulando la sangre para que nos arrodillemos.


Andrei Langa